O sa deviez un pic de la subiect, dar o sa merg tot pe aceeasi linie. Autorul a trecut la un capitol in care vorbeste despre celule gliale, despre neuroni si sinaspse si cum creierul nostru functioneaza la un nivel cuantic. De aceea nu ma bag prea mult in subiect, pentru ca nu stiu cu ce se mananca exact acest quantum.
Mergeam ieri spre casa si aproape de blocul meu este un corcodus pe langa care trec de cand eram mica si pe care il gustam de fiecare data cand aveam ocazia sa-l intalnesc. A inceput sa infloreasca. M-a apucat si pe mine o stare ca de inflorire, de caldura. Ma gandeam la ce zicea autorul, cum ca noi de fapt nu murim, iar eu am spus ca ar fi bine daca am putea asemana viata/ moartea cu natura( Antoine-Laurent Lavoisier a spus ca " in natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma). Asa este si cu viata si poate cu aceasta asa-zisa nemurire. Tu nu te pierzi, nici nu te regasesti, dar te transformi, insa autorul a specificat ca nu este vorba despre reincarnare, despre aceea transformare in alt obiect, animal sau chiar om in functie de karma.
Incerc sa inteleg ceea ce scrie Anthony Peake si probabil ca asta se va intampla pe la sfarsitul carti. Ma intreb daca o sa aiba o concluzie sau o sa fie ca finalul unui film romanesc.
Oare ce se intampla cu noi? Ne transformam, ne reincarnam, traim in continuu sau totul este in imaginatia noastra?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu